Cefaleea Cluster

Nevralgia migrenoasa reprezinta o cefalee (durere de cap) severa, localizata unilateral, ce apare, de obicei, in salve pe o perioada de cateva saptamani pana la cateva luni. In timp ce cefaleea obisnuita poate crea un anumit disconfort, acest tip de cefalee este debilitanta. A mai fost denumita si "cefalee suicidara" tocmai datorita durerii insuportabile. Desi durerea poate fi invalidanta temporar, ea nu produce leziuni permanente. Este relativ rara, mai frecventa la barbati decat la femei. Cuprins articol 1. Generalitati 2. Cauze 3. Simptome 4. Mecanism fiziopatogenetic 5. Factori de risc 6. Consultul medical de specialitate 7. Expectativa vigilenta 8. Medici specialisti recomandati 9. Investigatii 10. Tratament initial 11. Tratament in cazul agravarii bolii 12. Alte tratamente 13. Profilaxie 14. Tratament la domiciliu 15. Tratament medicamentos 16. Tratament chirurgical 17. Alte forme de tratament Cauze Sus Cauza aparitiei nevralgiei migrenoase nu este cunoscuta. S-ar parea ca are o componenta genetica, deoarece copii parintilor care sufera de aceasta afectiune au sanse mai mari de a o dezvolta. Nevralgia migrenoasa se pare a fi cauzata de o disfunctie la nivelul hipotalamusului (zona de la nivelul creierului) desi nu a fost identificata clar o problema specifica sau o anomalie la acest nivel, care sa reactioneze la anumiti factori declansatori. Consumul de bauturi alcoolice, apneea de somn (oprirea respiratiei in timpul somnului), stresul, oboseala sau anumite medicamente vasodilatatoare (care dilata vasele sanguine), precum Nitroglicerina, pot fi considerate factori declansatori ai acestei afectiuni sau pot inrautati evolutia ciclului odata inceput. Simptome Sus Simptomele nevralgiei migrenoase sunt: - dureri de cap ce apar brusc, fara avertizare (fara asa numitul prodrom, complex de senzatii care avertizeaza inceputul crizei); - durerea este severa, feroce, sfredelitoare, ca o arsura; - afecteaza numai o parte a fetei, gatului sau a capului; - ptoza pleoapei ; - ochi rosu, inlacrimat cu pupila contractata pe partea afectata; - obstructie nazala si rinoree (nas infundat si "curgerea nasului") la nivelul narei ce apartine de hemicraniul afectat; - durerea apare de obicei, la 2 sau 3 ore dupa adormire; - durerea se intensifica rapid, atingand un varf de intensitate la 5 pana la 10 minute de la debut; - durerea intensa poate dura de la cateva minute pana la maxim 3 ore; - aparitia transpiratiei la nivelul fruntii; - aparitia senzatiei de caldura si a rash-ului (inrosirea) la nivelul fetei sau a fruntii de partea afectata. De obicei, debutul unei noi salve apare la un interval liber dupa primul episod, cu durata cuprinsa intre cateva minute pana la cateva ore. Pot aparea cicluri de 1 pana la 8 salve de cefalee pe parcursul unei zile. In intervalul liber dintre episoade, pacientul se prezinta extenuat atat fizic, cat si psihic. In momentul in care ciclul s-a oprit, perioada de remisie pana la aparitia urmatorului, poate fi de zile, saptamani sau chiar ani. Majoritatea persoanelor considera ca aparitia unei dureri de cap severe este legata de existenta unei tumori cerebrale sau a altei afectiuni grave. Insa, existenta acestor episoade dese de cefalee severa nu este corelata cu o problema serioasa de sanatate. In general, durerile de cap sunt cauzate de probleme obisnuite, precum hipertensiunea arteriala, orjelet (afectiune a pleoapei, denumita comun "ulcior"), probleme ale danturii sau sinuzite. Foarte putine dintre durerile de cap sunt cauzate de catre afectiuni medicale serioase. Alte afectiuni (precum migrena sau nevralgia de trigemen) pot da simptome similare cu cefalea repetitiva. De obicei, diagnosticul diferential se face de catre medicul curant dupa o anamneza si un examen clinic riguros. Mecanism fiziopatogenetic Sus Majoritatea indivizilor cu nevralgie migrenoasa au cate 1 sau 2 cicluri dureroase pe an, fiecare dintre acestea cu o durata de 1 pana la 3 luni. Dupa ce s-a incheiat ciclul, urmeaza o perioada de remisie de la 6 luni pana la 2 ani. Poate debuta in somn, de obicei, la 2 -3 ore de la adormire. Poate apare atat in timp ce individul viseaza, cat si pe parcursul zilei, manifestandu-se in salve de 1 pana la 8 episoade pe zi. Cefaleea este localizata unilateral la nivelul capului. Durerea este penetranta, ca o lovitura de cutit, de obicei, in si imprejurul ochiului de partea afectata. Se poate extinde pana la tampla, frunte, pomete, maxilar superior sau chiar la nivelul mandibulei pe partea afectata. Uneori, se asociaza cu obstructie nazala, rinoree, ochi inlacrimat si ptoza pleoapei unilateral. Durerea se intensifica rapid – de obicei in 5 pana la 10 minute de la debut – si ramane constanta pe o perioada de 30 pana la 45 minute, uneori pana la un maxim de 3 ore. Poate continua zile, saptamani si chiar luni pana cand simptomele se remit complet. Un alt ciclu apare dupa un interval liber de cateva luni pana la cativa ani. In mod exceptional, durerea poate deveni cronica. In timpul unui astfel de ciclu, individul poate fi nelinistit, agitat si incapabil sa stea intr-un singur loc. Unii pacienti isi amelioreaza durerea prin diverse metode, precum statul in genunchi, sezand, in picioare sau alergand. Aplicarea unei presiuni constante la nivelul hemicraniului dureros produce o oarecare ameliorare. Din contra, asezarea in pozitie culcata produce cresterea intensitatii durerii.

Cefaleea Cluster mai este cunoscuta ca „sindromul Reader”, „cefalalgia histaminica” sau „nevralgia sfenopalatina”. Debutul este intre 20 si 50 de ani. Apare de 7-8 ori mai frecvent la barbati. Cauze Cel mai frecvent crizele dureroase sunt precipitate de consumul de alcool si mai rar de alimente sau stimuli emotionali. Se pare ca nu este determinata de factori ereditari. Manifestari clinice Se intalneste sub doua forme: acuta si cronica. Forma acuta este cea mai frecventa si se caracterizeaza prin 1-3 atacuri scurte de durere pe zi in regiunea periorbitala, timp de 4-8 saptamani, urmate de un interval fara durere de aproximativ 1 an. Durerea periorbitala apare brusc si creste in intensitate timp de 5 minute. Are o intensitate foarte mare, fara fluctuatii, rareori pulsatila si este strict unilaterala. In 50% din cazuri debutul este nocturn, trezind pacientul dupa 2 ore de somn. Atacurile dureaza intre 30 minute si 2 ore si in 70% din cazuri sunt provocate de consumul de alcool. Declansarea durerilor de catre alcool este patognomonica pentru cefaleea cluster. Atacurile se insotesc de o serie de simptome ipsilaterale cum ar fi: lacrimare, inrosirea ochiului, ptoza palpebrala, obstructie nazala, greturi. Forma cronica poate apare de la debut sau dupa cativa ani de atacuri episodice. In acest caz nu mai exista perioade de remisiune, durerile fiind continue. Insa uneori forma cronica se poate transforma in forma acuta si invers. Patogenie Studiile recente au aratat ca hipotalamusul este locul de activare in aceasta boala. Crizele dureroase apar din neurotransmiterea serotoninergica anormala si nu se insotesc de modificari ale fluxului cerebral. Tratament Tratamentul crizei consta din inhalarea de oxigen 9L/min, pe masca, fiind tratamentul cel mai eficient sau oxigen 100% timp de 15 minute daca criza este prea severa. Se mai poate administra lidocaina intranazal 4% topic sau 2% uleios, pe partea inferioara a cornetului nazal. Alta varianta este administrarea de sumatriptan 6 mg s.c.

Cefaleea tip cluster (în ciochine) se caracterizează prin accese recurente de durere intensă pe o jumătate a capului. Episoadele dureroase pot apărea zilnic sau chiar de mai multe ori pe zi timp de câteva săptămâni la rând, separate de un interval liber de durere de câteva luni. Reprezintă doar 1% din totalul cazurilor de cefalee. Denumirea de cluster (ciorchine) provine de la gruparea episoadelor dureroase în mănunchi într-un anumit interval de timp, sub forma unor accese paroxistice repetitive. Iată care sunt principalele caracteristici ale cefaleei în ciorchine (cluster headache): * este mai frecventă la bărbați decât la femei și la persoanele tinere (25-30 ani) * este precedată de un prodrom * se manifestă prin accese paroxistice recurente de durere atroce strict unilaterală în jurul unui ochi sau pe o jumătate a capului * debutează brusc, de obicei în timpul nopții (50% cazuri), și crește rapid în intensitate , atingând maximul în câteva minute; durerea se menține în platou și cedează tot brusc, așa cum a început * se însoțește de fotofobie, congestie nazală cu rinoree, congestie conjunctivală și lăcrimare, hiperemie/paloare facială, iritabilitate, agitație psihomotorie * are o durată de 15 minute-3 ore Factori declanșatori pentru cefaleea tip cluster sunt: * consumul de alcool * modificări ale presiunii atmosferice * modificări ale orarului de somn * fumatul * administrarea unor medicamente (ex. nitroglicerina) De obicei durerea din cefaleea tip cluster dispare de la sine. Atunci când accesele de cefalee sunt frecvente se pot administra analgezice, sumatriptan, licodaină intranazal sau terapii alternative (reflexoterapie, acupunctură, masaj).

Cefaleea Aproape toată lumea a avut, măcar o data în viaţă, o cefalee (durere de cap). Aproximativ 95% dintre cefalee sunt primare (adică nu sunt cauzate de altă boală sau tumoră subiacentă) şi rareori, cefaleea poate fi secundară unor probleme medicale severe. Durerile de cap sunt determinate de multe cauze, iar localizarea, intensitatea şi frecvenţa cu care apar variază mult. Deşi ţesutul cerebral nu doare, există dovezi că anumite zone ale creierului pot contribui la apariţia diferitelor tipuri de dureri de cap. De fapt, cea mai mare parte a craniului şi o importantă parte a membranelor ce acoperă creierul nu pot simţi durerea. Nervii cranieni sau cervicali transmit senzaţiile dureroase din aceste părţi ale creierului către sistemul nervos central. De exemplu, durerile dentare şi mandibulare sunt transmise de nervii cranieni. Nervii cervicali transmit informaţia despre durere din regiunea cervicală şi de la baza craniului. Durerea cu localizare extracraniană poate fi cauzată de inflamaţia sau tensiunea musculară, inflamaţia arterelor scalpului sau inflamaţia sinusurilor, urechilor sau gingiilor. În interiorul craniului, cefaleea poate fi produsă de dilatarea sau spasmul arterial, inflamaţia membranelor creierului, de presiunea determinată de o tumoră sau de o hemoragie. Cauze apariţie cefalee Deşi cauza exactă a cefaleei rămâne neclară, cercetătorii sugerează că durerile de cap pot apărea datorită modificării concentraţiilor anumitor neurotransmiţători cerebrali cum ar fi serotonina sau noradrenalina. Un dezechilibru în concentraţia acestor neurotransmiţători poate determina inflamaţia arterelor craniene şi iritarea consecutivă a structurilor sensibile la durere. Acest lucru va determina transmiterea impulsurilor dureroase de-a lungul nervului trigemen-o cale majoră a durerii-spre creier. Nivelul endorfinelor, substanţe naturale cu efect antialgic, produse de creier şi măduva spinării, poate fi scăzut determinând astfel apariţia durerii. Cefaleea poate fi surdă, pulsatilă sau ascuţită, sfredelitoare. O descriere precisă a tipului de durere poate fi de ajutor în stabilirea tipului de cefalee pe care îl prezinţi. Cefaleea primară se clasifică, în general, în 3 categorii: cefalee de tensiune, migrene şi cefalee tip cluster (în ciorchine). Cefaleea de tensiune - constă, de obicei, într-o durere surdă sau o presiune la nivelul frunţii, scalpului sau cefei. Migrenele - constau în dureri severe localizate într-o jumătate a capului, fiind însoţite adesea de senzaţii de greaţă sau de tulburări temporare de vedere. Cefaleea tip cluster - este caracterizată de o durere intensă în sau în jurul unui ochi sau a unei jumătăţi de cap, durere ce tinde să fie episodică. O durere de cap ce nu poate fi ameliorată, care afectează activitatea şi durează 6 luni sau mai mult, este considerată cronică. Deşi cauza exactă a cefaleei primare rămâne neclară, se ştie însă că poate fi declanşată de o serie de factori. Cefaleea, în special migrena, apare la unele femei în perioada premenstruală sau în timpul menstruaţiei, fiind legată, probabil, de variaţiile hormonale. Cefaleea datorată hipertensiunii arteriale apare, de obicei, dimineaţă la trezire, dar este rară şi apare doar în cazul unei hipertensiuni severe. Cefaleea secundară unei infecţii a cavităţii nazale poate fi deosebit de intensă, fiind accentuată aplecarea capului. Ea este, de obicei, însoţită şi de semne şi simptome de infecţie. Durerile de cap de cauză oculară pot apărea după perioade lungi de citit sau după condusul pe timp de noapte. Cefaleea poate apărea şi în condiţii de surmenaj. Diagnostic cefalee Diagnosticul cefaleei se bazează, în general, pe istoricul bolii şi pe examinarea fizică. Dacă cefaleea a debutat recent, survine în atacuri severe, este declanşată de efort, apare de obicei dimineaţă, fiind acompaniată de vomă sau de alte semne şi simptome, vor fi necesare, în continuare, alte testări. Acestea pot consta într-o tomografie computerizată sau o rezonanţă magnetică nucleară (RMN) la nivelul capului pentru găsirea oricăror anomalii structurale şi pentru examinarea sinusurilor, oaselor feţei şi ţesutului şi oaselor regiunii cervicale. Dacă cefaleea a apărut după un traumatism cranian sau cervical, poate fi necesară o radiografie de coloană cervicală. Medicul va avea nevoie şi de alte teste, ca de exemplu puncţia lombară sau arteriografie cerebrală, pentru a pune diagnosticul. CEFALEEA DE TENSIUNE Semne şi simptome cefalee de tensiune O durere surdă, asemănătoare unei presiuni, la nivelul frunţii, scalpului, tâmplelor sau cefei. Cefaleea de tensiune este adesea difuză, durerea fiind mai intensă în creştetul capului şi la nivelul cefei. Poate fi resimţită ca o senzaţie de tensiune, ca şi cum capul dumneavoastră ar fi strâns de o bandă sau cască. Puteţi prezenta tulburări de somn. Mulţi se plâng de o senzaţie de încordare la nivelul muşchilor cefei şi al umerilor. Cefaleea de tensiune ce este prezentă de două sau mai multe ori pe săptămâna, pe o perioadă de o lună sau mai mult, poate fi considerată cronică. Cefaleea de tensiune este probabil, cel mai frecvent tip de cefalee.

1. MIGRENA 1.1. Migrena fara aura 1.2. Migrena cu aura 1.3. Migrena oftalmoplegica 1.4. Mgrena retiniana 1.5. Sindroame periodice aparute în copilarie care pot precede sau asocia migrena 1.6. Complicatiile migrenei 1.7. Suferinta cu caracter migrenos care nu întruneste toate criteriile 1. MIGRENA - cefalalgie paroxistica periodica, practic constant unilaterala, asociata cu fenomene oculare si cu tulburari vegetative, survenind frecvent în adolescenta si având uneori caracter familial; -l se estimeaza ca 7-10% din populatia adulta sufera de migrena (ceea ce înseamna ca 1,2-1,8 mil. români sunt afectati); - majoritatea oamenilor sufera primul atac de migrena dupa primii ani de adolescenta si înainte de 40 de ani; - femeile sunt de aprox. 3 ori mai afectate decât barbatii. Etiopatogenia este înca neelucidata – factorii declansatori si expresia clinica sunt variate, fiind implicate mecanisme multiple la nivele diferite, care de asemenea pot diferi la acelasi individ în decursul timpului. În prezent se acorda o atentie deosebita: 1. patrimoniului genetic: “teren migrenos”, considerându-se existenta - incontestabila a caracterului familial 2. rolul vaselor: fenomenul de vasodilatatie, vasoconstrictie - masurarea debitului sangvin cerebral în timpul crizei de migrena cu ajutorul tomografiei prin emisie monofotonica releva o diminuare a acestuia între 5-50% la nivelul polului posterior cerebral; 3. rolul SNC - considerat ca “generatorul” crizei de migrena: el fiind locul de integrare a stimulilor vizuali, auditivi, gustativi, sau înconjuratori, complecsi, aflati uneori la originea crizei. - Importante: cortexul cerebral, sistemul hipotalamo-hipofizar, sistemele serotoninergic si adrenergic, sistemul trigemino vascular, trunchiul cerebral 4. rolul plachetelor sangvine: - hiperagregabilitatea -serotonina plachetara 5. factorilor biochimici: serotonina plasmatica - acizii glutamic, - aspartic Clinica 1. PRODROMUL: întâlnit în pâna la 50% din cazuri simptome cu debut insidios si progresie lenta într-un interval de peste 24 ore. - stare de iritabilitate, hiperactivitate - dorinta de singuratate, depresie - pofta pentru anumite alimente (dulciuri) - tulburari de vorbire 2. AURA: ce precede hemicrania cu 5-60 min.; se întâlneste în pâna la 20% din crizele migrenoase. - fenomenele oculare fie sub forma de excitatie (scotoame scânteietoare), hemianopsie, amauroze trecatoare; - parestezii - vertij 3. CEFALEEA: simptomul cel mai constant. - severa - caracter pulsatil - cel mai frecvent unilaterala acompaniata de: greata, varsaturi, fotofobie - se agraveaza la miscare - determina izolarea pacientilor într-o încapere uneori pentru 2-72 ore 4. STADIUL POSTCRITIC (POSTDROMUL) ce poate dura ® 24 ore - oboseala - stare de somnolenta - euforie IMPORTANT: Caracterisitic: paroxismul. - clasic, crizele migrenoase sunt separate prin intervale libere - durerea permanenta, zilnica nu este migrena. Ea poate fi: - secundara unei terapii medicamentoase - mixta (migrena/cefalee tip tensiune) - arterita temporala - HIC 1.1. MIGRENA FARA AURA A. Cel putin 5 atacuri ce întrunesc criteriile B-D B. Cefalee cu durata de 4-72 de ore (netratata sau fara rezultate terapeutice) C. Cefalee care are cel putin doua din urmatoarele caracteristici: - Localizare unilaterala - Caracter pulsatil - Intensitate moderata sau severa (ce îngreuneaza/împiedica activitatile zilnice) - Agravata de urcarea scarilor sau alte activitati fizice similare D. Asocire cu cel putin unul din urmatoarele simptome 1. Greata sau varsatur 2. Fotofobie sau fonofobie E. ABSENTA DOVEZILOR DE LEZIUNE ORGANICA 1.2. MIGRENA CU AURA migrena clasica, migrena oftalmica, migrena hemiparestezica, migrena hemiplegica, migrena afazica A. CEL PUTIN 2 ATACURI CE ÎNTRUNESC CRITERIILE DE LA PUNCTUL B B. CEL PUTIN 3 DIN URMATOARELE 4 CARACTERISTICI : - Unul/mai multe simptome reversibile ale aurei ce indica o disfunctie focala a cortexului si/sau a trunchiului cerebral; - Instalare progresiva pe durata a mai mult de 4 min. a cel putin unuia din simptomele aurei sau instalarea succesiva a 2/mai multe simptome ale aurei; - Nici una din manifestarile aurei nu dureaza mai mult de 60 de min. ;daca sunt prezente mai multe simptome, durata acceptata scade proportional cu numarul acuzelor; - Cefaleea se instaleaza dupa un interval liber de la aura de mai putin de 60 de min. (poate debuta chiar si înaintea aurei sau simultan cu aceasta) C. ABSENTA DOVEZILOR DE LEZIUNE ORGANICA MIGRENA CU AURA TIPICA A. TOATE CRITERIILE DE LA PUNCTUL 1.2, INCLUZAND TOATE CELE 4 CRITERII DE LA SUBPUNCTUL B B. UNUL SAU MAI MULTE SIMPTOME ALE AUREI DINTRE CELE CARE URMEAZA : - Tulburare homonima a câmpului vizual - Parestezii/plegie unilaterala - Scadere unilaterala a fortei musculare - Afazie sau tulburari de vorbire neclasificabile Diagnostic diferential * se face cu cefaleele asociate: - traumatismelor craniene - tulburarilor vasculare si non-vasculare - starilor toxice, septice - tulburarilor de metabolism - patologiei craniului, gâtului, ochilor, urechilor, nasului, sinusurilor, dintilor, gurii sau altor structuri faciale sau craniene * simptomatologia asemanatoare migrenei, dar în care la ex. obiectiv neurologic întâlnim semne obiective: * malformatii cerebrale: angioame, anevrisme, fistula carotido-cavernoasa; * insuficienta cerebro-vasculara acuta recurentiala * tumori: de ventriculi laterali, de ventricul III, occipitale Tratament: A. Medicamentos: - un diagnostic corect este esential pentru stabilirea tratamentului -exista o varietate mare de terapii - datorita eficientei limitate si a efectelor secundare nici una din ele nu este în prezent ideala. a) Tratamentul de faza acuta 1. analgezice simple: ACIDUL ACETILSALICILIC – analgin – prin mecanismul central (talamic) si periferic de inhibitie a prostaglandinelor; puternic antiinflamator datorita blocarii ireversibile a ciclooxigenazei. - 500 mg >> 2 g/24 h PARACETAMOL (PANADOL) 1-2 g/24 h METAMIZOL (Algocalmin, Novalgin, Algopyrin) 1-2 g/24 h 2. antiinflamatorii nesteroidiene: INDOMETACIN (Indocid) 50-100 mg/24 h DICLOFENAC (Voltaren, Rewodina) >> 150 mg/zi IBUPROFEN (Paduden, Brufen) >> 100-1 g/24 h NAPROXEM (Naporsyn, Anaprox) 300-500 mg/24 h 3. derivatii ergotului: se cupleaza cu receptorii 5 HT care mediaza inflamatia neurogenica; exercita un efect vasoconstrictor la nivelul arteriolelor cerebrale si o actiune antiserotoninergica - pot determina intoxicatie cr. “ERGOTISM” fiind responsabili de transformarea migrenei în cefalee cr. zilnica - actiunea e potentata de cofeina care îi creste absorbtia ERGOTAMINA (Tartratul de ergotamina) COFEDOL (Cafergot, Secadol) >> 6 mg/24 h DIHIDROERGOTAMINA (Cornhidral, Ergotonin, Tonopres) 4. antagonistul receptor selectiv 5 HT1 – SUMATRIPTAN (Imigran) b) Tratamentul profilactic - indicat în prezenta: - a mai mult de 3 crize/luna, care întrerup sensibil viata normala - atacuri de lunga durata (> 48 h) - atacuri de intensitate extrema - la pacientii la care terapiile acute nu au avut efect, au avut efecte secundare sau sunt contraindicate 1. beta inhibitorii PROPRANOLOL ® 30-40 mg/zi - METOPROLOL (LOPRESSOR) 100-200 mg/zi 2. blocantii canalelor de calciu: FLUNARIZINA,, VERAPAMIL,, NIMODIPINA, NIFEDIPINA 3. antagonistii 5 HT2 - PIZOTIFEN (PIZOTYZINE, SANDOMIGRAN) antagonist al serotoninei, antihistaminic, anticolinergic - METHYSERGID (DESERIL, SANSERX) antiserotoninic, antihistaminic, vasoconstrictor - LISURID (LYSENYL, DOPERGINE) -DIMETOTIAZIN (MIGRISTENE, BANISTYL) - OXETORON (NOCERTONE) 4. acidul acetilsalicilic 5. antidepresive: IMIPRAMINA (ANTIDERPIN, IMOVANE), AMITRIPTILINA, MAPROTILIN (LUDIOMIL), DOXEPIN (DOXEPIN, ADAPIN) 6. antagonistul receptor selectiv 5 HT1 SUMATRIPTAN 7. tranchilizante: DIAZEPAM (VALIUM), OXAZEPAM (ANXIOLIT), NITRAZEPAM (RADEDORM), CLORDIAZEPOXID (NAPOTON, LIBRIUM) CLORAZEPAT (TRANXENÉ, TRANXILIUM) 8. preparate hormonale: ESTRADIOL 9. preparate de magneziu 10. preparate vitaminice 11. antiepileptice: Topiramat, Gabapentin, Lamotrigine B. Chirurgical: rezervat numai cazurilor rezistente si în forme invalidante. - ocluzii arteriale -întreruperea cailor aferente la nivel trigeminal -întreruperea cailor vasodilatatorii -întreruperea cailor eferente ale durerii C. Psihoterapie 2. CEFALEEA DE TIP TENSIONAL “cefalee de stress "sau " cefalee ordinara” -Aprox. 90% din toate tipurile de cefalee fac parte din categoria celor de tip tensiune - cel putin 15% din pacienti au primul atac <10 ani - predomina la femei (75%) 2.1. Episodica <15 zile/luna 2.2. Cronica >15 zile/luna 2.3. Cefalee care nu întruneste toate criteriile 2.1. CEFALEEA DE TIP TENSIONAL EPISODICA A. CEL PUTIN 10 EPISOADE DUREROASE ÎN ANTECEDENTE CE ÎNTRUNESC CRITERIILE B-D. NUMARUL ZILELOR CU CEFALEE <180/AN (<15/LUNA). B. CEFALEE CARE DUREAZA ÎNTRE 30 DE MINUTE SI 7 ZILE C. CEL PUTIN DOUA DIN URMATOARELE CARACTERISTICI ALE DURERII : - Caracter nonpulsatil (apasare/constrictiv) - Intensitate usoara sau moderata (interfereaza cu activitatile zilnice dar nu le împiedica) - Localizare bilaterala - Neagravata de urcatul scarilor sau de alte activitati similare - Asociere cu cele doua acuze mentionate mai jos : - Greata sau varsaturi (se poate asocia anorexia) - Fotofobia si fonofobia lipsesc sau este prezenta doar una dintre ele - ABSENTA DOVEZILOR DE LEZIUNE ORGANICA 2.2. CEFALEEA DE TIP TENSIONAL CRONICA A. MEDIA EPISOADELOR CEFALALGICE ESTE DE 15/LUNA(180 ZILE/AN) TIMP DE 6 LUNI,ÎNTRUNIND CRITERIILE B-D B. CEL PUTIN DOUA DIN URMATOARELE CARACTERISTICI : - Caracter constrictiv sau de apasare, - Intensitate usoara sau moderata(interfereaza cu activitaatile zilnice dar nu le inhiba), - Localizare bilaterala, - Naegravata de urcarea scarilor sau alte activitati fizice zilnice similare. C. ASOCIEREA CU URMATOARELE ACUZE (cu ambele) - Absenta varsaturilor, - Prezenta a maxim unuia din urmatoarele simptome: greata, fotofobie, fonofobie. D. ABSENTA DOVEZILOR DE LEZIUNE ORGANICA l Tratament: - analgezice simple - antidepresive 3. CEFALEEA CLUSTER SI HEMICRANIA PAROXISTICA CRONICA 3.1. Cefaleea Cluster: 3.1.1. Fara periodicitate 3.1.2. Episodica 3.1.3. Cronica 3.2. Hemicrania paroxistica cronica 3.3. Cefaleea Cluster-like care nu întruneste toate criteriile 3.1. CEFALEEA CLUSTER (nevralgia migrenoasa, cefalee grupata în salve, migrena “în ciorchine”) * mai putin frecventa ca si migrena; afecteaza 0,5% din barbati si 0,1% din femei; * debuteaza de regula în decada a 2-a sau a 3-a de viata cu o medie în jurul vârstei de 20 de ani; * nu pare a avea o determinare genetica, cazurile în care s-a evidentiat boala la 2 membri ai aceleiasi familii fiind rare. * atacurile sunt mai scurte si mai frecvente decât migrena, - sunt strict unilaterale, - survin în episoade care dureaza mai multe saptamâni.